Vine ploaia, rău îmi pare; aduce gaură în buzunare!

ploaie-lugojPloaia este îndeobște prilej de bucurie, dar pentru lu­gojeni, în special pentru cei care stau la case, ploile a­bundente constituie o se­rio­asă  ”gaură” la buzunar.
Multe plângeri pe a­cea­s­tă temă au fost înregistrate în aceste zile.

De exemplu, un pensionar care locuiește la casă și are o pensie de 520 de lei a primit factura de la Meridian 22 pentru pla­ta a 99,56 lei pe luna iu­nie. Suma este calculată cu tot cu TVA, acesta fiind de 16,59 lei.

Simplul fapt că a plouat i-a luat din buzunar o sută din cele cinci sute de lei ale pensiei! La nivelul unui oraș de aproape 50.000 de locuitori, sumele adunate de pe urma apei meteorice sunt considerabile. Iar plân­ge­rile de la cetățeni sunt pe măsură.

Nivel record al apei pluviale, în luna iunie

”Noi, la începutul fiecărei luni, primim situația preci­pi­ta­țiilor pe luna anterioară pentru Lugoj. Avem un bu­le­tin de la Institutul Na­țio­nal de Meteorologie și Hi­dro­grafie, unde se arată cât a plouat în fiecare zi, câți litri de ploaie au fost pe me­tru pătrat. Fiecare lugojean care are canalizare și cu care avem contract fi­gu­rea­ză în evidențele noastre cu suprafața pe care o deține, și câți metri din aceasta sunt acoperiți cu beton, țiglă sau sunt grădină. Fiecare dintre aceste suprafețe au coe­fi­cienții lor de calcul. Astea sunt normele naționale, asta e metodologia de calcul fo­lo­sită în toată țara”, ne-a de­cla­rat Iosif Groza, mana­ge­rul societății ”Meridian 22”.

De exemplu, în luna iu­n­ie, conform buletinelor fur­ni­zate de INMH Centrul Ba­nat – Crișana, debitul ploi­lor a fost de 180,8 litri pe metru pătrat, adică 0,180 metri cubi pe metrul pătrat. În luna iulie, nivelul a fost mai redus: 88,1 l/mp, adică 0,088 mc/mp. Ultima cifră se înmulțește cu suprafața declarată de fiecare cetățean în contract și rezultă plata. De menționat că ruperea de nori din data de 28 iunie a înregistrat un nivel record de 91,5 l/mp, adică jumătate din cantitatea de ploaie căzută în toată luna iunie.

Sumele cheltuite nu se regăsesc în decolmatarea rețelelor

Problema este că sumele mari adunate la nivel de oraș nu se concretizează în de­colmatarea rețelelor mari de colectare a apelor plu­via­le.
Și așa, se ajunge la un cerc vicios. Plouă abundent, rețelele de colectare col­ma­ta­te nu fac față, apar ine­vi­ta­bilele inundații, iar con­tri­buabilul rămâne și cu pa­guba și cu banul luat.

Deși managerul ”Me­ri­dia­nului” spune că ”există u­tilaje și tot timpul lucrăm la decolmatări”, rezultatele nu se văd, cel puțin în zone ca Herendeștiului, Mă­ră­șești, Balta Lată, Islazu Mic, splaiul Coposu (unde sub­solurile sunt inundate la fie­care ploaie mai pu­ter­nică) sau Cartierul Cotu Mic.

Bazinul de retenție care a­parține de municipalitate este colmatat, iar stația de e­purare nu funcționează, de­cât cu treapta mecanică, nu și cu cea biologică și chi­mi­că.  ”Apa meteorică şi ca­na­li­zarea nu trec prin staţia de epurare de la Jabăr, ci se scurg direct (n.r: în Timiș), fără niciun fel de consum e­nergetic din partea Me­ri­dian 22, fără nici un fel de efort din partea societăţii”, constata la un moment dat Francisc Boldea, primarul municipiului Lugoj.

Nu există o obligativitate pe plan național

Există într-adevăr norme naționale după care se ghi­dează și ”Meridianul”, dar acestea nu sunt obligatorii. Cu alte cuvinte, nu există o o­bligativitate transpusă din plan național spre cel local privind plata apelor meteo­ri­ce, adică, mai pe ro­mâ­nește, a ploii picate din cer.
Cea mai bună dovadă este că există și localități unde a­pa meteorică nu este plătită. Rămâne antologică situația de anul trecut de la Lugoj, când Primăria a refuzat să plătească apele pluviale, în timp ce populația plătea, de parcă s-ar fi ghidat după legi diferite !
Trebuie spus că plata apei meteorice la Lugoj este pur și simplu o decizie a Con­siliului Local, în subor­dinea căruia se află și so­cietatea ”Meridian 22”.

Subdimensionarea canalizării, boală cronică a Lugojului

Pe de altă parte, subdi­men­sio­narea canalizării este o ”boală cronică” a Lu­go­ju­lui, care devine din ce în ce mai supărătoare. Țeava care a­dună toată apa din oraș spre stația de la Jabăr are un dia­metru de 1,10 metri, la fel și cea care face sub­tra­versarea Timișului.

”Soluția ideală ar fi se­pa­rarea în două rețele, una pentru apele menajere și alta pentru apele pluviale, așa cum există în orașe din Europa, dar investiția este enormă și foarte greu de rea­lizat”, mai spune Groza.

Nu putem încheia articolul decât cu o nouă veste proas­tă pentru lugojeni. După ce furtuna din 17 august le-a distrus aco­pe­ri­șurile, le-a rupt copacii și le-a îm­prăș­tiat acareturile, ei mai sunt și buni de plată. Pentru că și atunci a plouat, nu glumă!

sursa: redesteptarea.ro

Bookmark and Share

Comments are closed.

404